Progressive Forum

Un forum care se vrea progresiv
 
AcasaAcasa  PortalPortal  FAQFAQ  CautareCautare  InregistrareInregistrare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  Conectare  

Distribuiti | 
 

 Sfinx

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : 1, 2, 3  Urmatorul
AutorMesaj
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Sfinx   Dum Dec 17, 2006 1:41 pm

Povestea formatiei Sfinx incepe in vara anului 1963 cand, trei liceeni entuziasti, Bibi Ionescu, Octav Zemlicka si Cristian Valica, se intalneau intr-o cofetarie din apropierea Pietei Romane, pentru a discuta despre muzica. Iar cum Bibi avea un magnetofon cehoslovac "Tesla Sonet Duo", de multe ori intalnirile celor trei se prelungeau la el acasa la o auditie muzicala. Astfel, a aparut ideea infiintarii unei formatii care sa rivalizeze cu celelalte grupuri bucurestene ale momentului: Entuziastii, Sideral si Cometele.

Bibi, un bun "mester", construieste o chitara electrica dintr-o scandura de calcat rufe pe care o ia in primire Octav, iar pentru sine, o chitara bas. Tobele lui Cristian sunt imprumutate de la casa de cultura "Vasile Roaita", iar amplificarea este asigurata de batranul magnetofon Sonet Duo. Dupa cateva repetitii are loc si debutul trupei la casa de cultura "1 Mai". Pana prin anul 1967 nu se intampla nimic spectaculos. Joia, sambata si duminica cantau in casele de cultura sau la seratele studentesti, iar in sezonul estival erau angajati pe litoral cantand mai intai la Mamaia, iar apoi la Eforie Nord.

Se produc numeroase fluctuatii de personal generate de examene, situatia scolara, opozitia parintilor si, nu odata, datorita disensiunilor referitoare la repertoriu. Au facut astfel parte din Sfinx, pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte, chitaristii Mihai Popa, Victor Florescu, Adrian Ivanitchi, Petre Iordache si Silviu Hera, organistii Idu Barbu si Toni Niculescu, bateristii Sergiu Zagardan si Marian Toroimac. Datorita acestor fluctuatii permanente, sound-ul formatiei Sfinx avea sa fie influentat pe rind de Shadows, Ventures, Yarbirds, Animals, fixandu-se la Beatles si Kinks.

In anul 1966, dupa mai multe aparitii TV prilejuite de un concurs al formatiilor vocal - instrumentale "Micro - rama TV", in care Sfinx avea sa ajunga pana in "semifinale" prin eliminarea formatiilor Cometele si Cristal, are loc si debutul radiofonic cu piesele: "Imi place muzica" si "Sfinx". Momentul care avea sa produca o cotitura importanta in viata formatiei Sfinx avea sa fie sfarsitul anului 1967, cand noul baterist Marian Toroimac avea sa conditioneze "transferul" sau de la Memphis la Sfinx, prin cooptarea unui tanar chitarist si violonist de numai 17 ani, elev al liceului de muzica, Dan Andrei Aldea. Cei doi, alaturi de Octav Zemlicka, Bibi Ionescu si Idu Barbu, sustin mai multe concerte la 303, Preoteasa si in alte cluburi bucurestene dar, dupa cateva luni, Aldea, care nu suporta ideea de a fi chitara a doua, infiinteaza formatia Carabus.

Trece un an si Zemlicka paraseste Sfinx-ul, astfel incat Toroimac reuseste sa-l convinga pe Aldea sa revina. Acesta intrase intre timp la Conservator, sectia vioara, si progresase extrem de mult pe plan muzical, motiv pentru care avea sa imprime Sfinx-ului o noua orientare muzicala. Concertele sustinute in formula de trio: Dan Andrei Aldea (voce, chitara solo, muzicuta, vioara, blockflote), Corneliu Bibi Ionescu (bas) si Marian Toroimac (baterie), la Student Club, Modern Club, 303 sau la Teatrul Tandarica, aveau sa reliefeze influenta rock-ului psychedelic. Se cantau cover-uri Hendrix, Ten Years After, Doors, Velvet Underground, Kinks, dar si noile compozitii ale lui Aldea: "Blues absurd", "Sir de cocori", "Doina", "Purgatoriu", "Verde crud", multe dintre ele pierdute pentru totdeauna datorita indiferentei Electrecord-ului sau a radioului national. Uneori, aparea alaturi de Sfinx si talentatul interpret la muzicuta Corneliu Ionescu (a nu se confunda cu Bibi Ionescu).

Cu un mare succes la public se finalizeaza participarea grupului Sfinx la cel de al II-lea festival al formatiilor rock organizat de Club A in anul 1971. Desi Sfinx a fost prima formatie care a aparut in concurs, Aldea incepe in forta cu un spectaculos solo de chitara si voce, dupa care urmeaza "Languir me fait", prelucrare proprie dupa George Enescu pe versuri de Clement Marot si piesa care avea sa primeasca premiul de compozitie originala, "Sir de cocori", pe versurile lui St. O. Iosif. Desi marele premiu al festivalului avea sa fie atribuit clujenilor de la Chromatic Group, Sfinx avea sa obtina aprecierea unanima a juriului si a publicului, premiul I la chitara (Dan Andrei Aldea la egalitate cu Sorin Tudoran) si locul II la baterie.

Acest succes avea sa atraga atentia tinerilor regizori Dan Pita si Mircea Veroiu, aflati la filmul lor de debut, care ii propun lui Aldea ca, impreuna cu solistul vocal al formatiei Olimpic '64, regretatul Dorin Liviu Zaharia, sa scrie muzica filmului "Nunta de piatra". Sfinx va incepe apoi o lunga colaborare cu Teatrul Bulandra alaturi de Ion Caramitru, Gil Dobrica, Florian Pittis si Mira Moreno in cadrul unor spectacole de muzica si poezie. Urmeaza o perioada experimentala, fara baterie, Aldea, Bibi Ionescu, Doru Donciu (flaut), cu mai multe aparitii live la Student Club si cu noi compozitii valoroase: "Om bun", "Porcul si mistretul", "Drum fara tinta", "Balada studentilor". Tot acum, le apare primul disc single: "Sir de cocori / Languir me fait".

Pana la urma este cooptat un nou baterist, Cristian Ion, si astfel, Sfinx colaboreaza la spectacolele teatrului Bulandra: "A 12-a noapte" si "Elisabeta I" de Shakespeare si "Noile suferinte ale tanarului W." de Goethe. Spre ghinionul sau, in 1973, Cristi Ion "Calare" se imbolnaveste de hepatita si este inlocuit de fostul baterist al grupului Mondial, Mihai Cernea. Pentru scurt timp revine si Petre Iordache (saxofon, chitara, voce, corn) si in aceasta formula este inregistrat un disc EP despre care Cornel Ionescu scria in revista Flacara: "...muzica de pe acest 45-STM-EDC 10362 (titlu scriptic oficial) este splendida, excelent executata, proaspata pot spune, chiar aducand in aerul poluat din jur un suflu de originalitate care atinge uneori 180-200 km/h cat uraganul Mariana deasupra Floridei".

Tot acum incepe si o lunga colaborare cu Sandu Grosu, un electronist de marca, care avea sa fie alaturi de Sfinx aproape 20 de ani. Plecarea definitiva a lui Petre Iordache il va aduce la Sfinx pe Dan Badulescu (chitara, ex. Modern Group) care ramane in trupa pana la sfarsitul anului 1975. Incepe un lung sir de turnee si concerte prin tara. Dan Andrei Aldea, desi nu era un om de show, fiind deosebit de timid, motiv pentru care canta deseori asezat pe scaun, precum Robert Fripp, incanta intotdeauna asistenta cu solurile sale de chitara, vioara, blockflote, fluier, cobza sau muzicuta, demonstrand ca este un muzician polivalent. Suita rock "Conditia umana", piesele: "Spune-mi", "Meniul zilei", "Calatorul si copacul", "Hora de baieti", fac practic imposibila o incadrare stilistica a grupului Sfinx din acea perioada. Acestia oscilau intre hard rock, balade folk si rock progresiv, simtindu-se uneori influente Genesis si King Crimson.

Dupa o asteptare indelungata este editat si primul album Sfinx, "Lume alba", la inregistrarea caruia participa si Idu Barbu. Anul 1974 este anul de inceput al unui adevarat "duel" intre formatiile Sfinx si Phoenix, fiecare avand un punct de vedere propriu referitor la drumul pe care trebuie sa-l urmeze rock-ul romanesc. Acest duel, fara invingatori sau invinsi, avea sa fie benefic si stimulativ, ducand nu numai la o productie muzicala de exceptie a celor doua grupuri, dar si la cresterea valorica a multor trupe din esalonul doi care incercau sa respecte stacheta valorica impusa de Sfinx si Phoenix.

Din 1975 incepe colaborarea cu Dida Dragan, care avea sa aduca participari la Festivalul "Cantecului angajat" de la Berlin, Festivalul de la Mamaia (hors concurs), Festivalul de la Sopot si turnee in Germania de Est si fosta URSS. A urmat o noua perioada conceptuala, Dan Andrei Aldea pregatind un spectacol rock de mari dimensiuni, "Zalmoxe", inspirat de miturile arhaice romanesti, pe versuri semnate de Adrian Alexandru Basarab. Mitul lui Zalmoxe este mitul omului simplu ajuns zeu, reprezentand aspiratia omului spre lumina si intelepciune. Poemul Zalmoxe era axat pe patru planuri diferite care converg spre "Kogaionon". Fragmente din acest spectacol sunt prezentate in cursul turneelor efectuate in anii 1976-78. Din pacate, o lunga perioada de timp, Sfinx nu primeste aprobarea pentru inregistrarea acestei opere rock, iar atunci cand o primeste este mult prea tarziu.

Si totusi, la sfarsitul anului 1979, dupa aproape 3 ani de la data primei prezentari, Electrecord editeaza fragmente din poemul "Zalmoxe" pe un album simplu si nu pe un dublu LP asa cum fusese conceput. Locul lui Idu Barbu la clapele Sfinx-ului fusese luat de regretatul Nicolae Enache. Intre timp, formatia Sfinx, a avut mai multe invitatii in strainatate: Ungaria, Iugoslavia, Cehoslovacia si un contract permanent in Belgia. La fiecare revenire in tara, dadeau cate un spectacol la Sala Palatului, intotdeauna arhiplina.

In 1981, la cea de-a 4-a editie a festivalului Club A, Sfinx invita si trei formatii de prima mana a rock-ului din Europa de Est: M. Effekt (Cehoslovacia), Piramis (Ungaria) si Generacija 5 (Iugoslavia). Cu acest prilej, prin comparatie, s-a putut constata inalta clasa la care ajunsese grupul Sfinx. Organizatorii aveau sa le ofere "Marele premiu pentru intreaga activitate". La clape evolua acum Edwin Surin. Aldea inregistreaza la Electrecord un single surpriza: "Zece arici innamorati" / "Noi nu ne temem", in care parodiaza Festivalul Cantarea Romaniei si Cenaclul Flacara. Acest disc avea sa fie retras de pe piata dupa cateva zile de la lansare, din cauza manierei "bascalioase" de interpretare.

Urmeaza o noua plecare in Belgia si vestea ramanerii in strainatate a lui Dan Andrei Aldea. El avea sa solicite azil politic in Germania unde s-a dedicat muzicii de studio sub toate formele de activitate pe care le presupune aceasta: compozitie, interpretare, programare, productie, manageriat. Numele sau poate fi gasit pe albumele unor muzicieni si formatii precum Judy Collins, Santa Esmeralda sau Noble Mind. A compus muzica de film si teatru, a colaborat cu (Angelescu) Monteoru si are cateva proiecte muzicale importante, refuzand insa sistematic revenirea in tara sau refacerea formatiei Sfinx. Iata ce declara intr-un interviu: "...scopul meu este de a deveni un muzician complet si competent care sa poata comunica cu altii in aceeasi directie. Orgoliul de a sta in centrul atentiei nu il am si doresc mai degraba sa stau in spatele consolei intr-un studio de inregistrari, sa coordonez munca si sa ma bucur de rezultatele acesteia."

A existat o scurta perioada, post-Aldea, in care Sfinx a reusit sa pastreze "steagul sus". Este perioada in care au facut parte din grup Sorin Chifiriuc si Doru Apreotesei. Cu orgoliul care il caracterizeaza, Sorin a impus celorlalti un anumit stil propriu si un nou repertoriu concretizat pe un LP aparut in anul 1984. Dupa plecarea din trupa a lui Sorin Chifiriuc, Sfinx a colaborat cu alti muzicieni de valoare precum Florin Ochescu, Mircea Romcescu, Paul Csucsi, Adrian Ordean, Doru Caplescu, Cristian Rus, Laurentiu Cazan, Elena Perianu, Crina Mardare, Zoe Alecu si multi altii, dar, repertoriul devine strict comercial, activitatea formatiei reducandu-se la contractele cu diverse cluburi si restaurante din Belgia, Danemarca sau Germania, incetand activitatea concertistica din tara.

Din 1994 relatiile dintre Bibi Ionescu si Misu Cernea se racesc, astfel ca trupa se divide in Sfinx (Bibi Ionescu, Mihai Coman, Cristi Rus, Paul Negoita) si Sfinx Experience (Mihai Cernea, Doru Caplescu, Paul Csucsi, Crina Mardare, Zoe Alecu). Prima trupa se autodizolva dupa putin timp, Bibi Ionescu devenind patron al firmei Stage Expert, in timp ce Sfinx Experience a ramas in activitate pana in prezent.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Dec 17, 2006 1:42 pm

Interviu cu Dan Andrei Aldea

1. De unde a aparut pasiunea ta pentru rock stiind ca ai avut o educatie "clasica" ?

Hm... Amintiri din copilarie de Ion Creanga: nu stiu altii cum sīnt, dar eu eram copil, la Scoala de muzica, studiam vioara cu voiosie si credeam orbeste ce-mi spuneau profesorii mei. La un moment dat, prin clasa a zecea, am īnceput sa-mi pun īntrebari mai serioase despre muzica; īntrebarea cea mai grava era daca muzica simfonica este viabila sau nu; daca reflecta ea viata, asa cum o vad eu īn jur, sau este ceva ce apartine trecutului. Asa am auzit ca mai exista īn jur si alte feluri de muzica, muzica rock fiind prima care se oferea comparatiei. De fapt, ascultasem ceva Beatles si Stones, dar nu eram deloc impresionat. Punctul de "no return" a fost cīnd am ascultat pentru prima data cīntecul "Don“t Bring Me Down", al grupului The Animals. Era ceva atīt de urīt, īncīt am ramas cu gura cascata si am decis: ceva atīt de frumos n-am mai auzit vreodata, asta este muzica mea pe care doresc sa o fac de azi īnainte. Tot ce a urmat, a fost consecventa logica a acelei decizii. Evident, astazi gīndesc cu totul altfel, dar ce sa fac? Naiva sau nu, a fost decizia mea si trebuie sa ma īmpac cu ea.

2. Nu ti-a fost frica de exmatriculare, stiind ca multi dintre conservatoristii care optau pentru muzica rock au avut de suferit?

Nu, eram prea copil sa-mi pun asemenea probleme. De fapt, am si fost exmatriculat o data, dar asta s-a īntīmplat din vina mea si nu din alte motive. Tocmai intrasem la Conservator; eram deja īn grupul Sfinx si m-am hotarīt, daca tot sīnt īntr-un asemenea grup, sa īnvat sa cīnt la ghitara de-adevaratelea. Mi-am amenajat un pat īn sala noastra de repetitie, n-am mai dat pe acasa si nici pe la Conservator; acolo dormeam, mīncam si tot timpul studiam la ghitara. Zi si noapte. Evident, dupa cīteva luni de absenta, m-au zburat afara din Conservator si am revenit dupa un an - dar īntre timp, cīntam la ghitara de-adevaratelea

3. Care au fost primele trupe romānesti pe care le-ai "descoperit" si cum ti s-au parut la o prima auditie?

Prima trupa romāneasca pe care am auzit-o a fost Sincron. Nu stiu īn ce masura era interesanta muzica lor, dar felul cum cīnta Sandu Arion la ghitara era cu siguranta foarte interesant. Chiar si azi īl consider interesant. Urmatoarea trupa pe care-am ascultat-o a fost Olimpic 64 si am ramas un fan al lor pīna la desfiintarea grupului.

4. Bibi Ionescu declara cāndva ca ai īnvatat ghitara īn doar sase luni. Este adevarat?

Nu. Am īnvatat ghitara īn doua saptamīni, prin corespondenta Hm... problema nu se pune asa simplu. Nu uita ca eu veneam de la Scoala de muzica, deci aveam o cu totul alta baza de plecare decīt cineva care pleaca de la zero. E ca limbile straine: cu cīt vorbesti mai multe, pe urmatoarea o īnveti tot mai usor. Ceea ce īnsemnau sase luni pentru mine, nu era acelasi lucru cu ceea ce īnsemnau sase luni pentru cineva cu totul strain de meserie. Mai e adevarat si faptul ca am din nastere un anumit IQ - nu prea scazut - care de obicei ajuta si el īn asemenea ocazii. Si mai depinde ce īntelege fiecare prin "a īnvata". Daca e sa fiu cinstit, īnca mai īnvat ghitara si acum; si sper sa n-o īnvat vreodata complet

5. Ce au īnsemnat pentru tine "experientele" Dacicus, Memphis si Carabus?

Foarte mult. Erau primele mele trupe. Erau primele mele semne de independenta. Ele m-au format uman. Cu multi dintre fostii mei colegi din aceste trupe sīnt si acum prieten, dupa atītia ani. Cīnd am intrat la Dacicus, stiam doua acorduri, Mi major si La major - si nu aveam o ghitara proprie. Tot īn acel timp, am fost luat "cu forta" de marele Micu Lazarovici, profesorul de ghitara al celebrului Alecu Radulescu, si dus īntr-un studio de imprimare, dupa principiul "dar o sa fac eu fata, nea Micule?"-"Ai de ales: sau faci fata, sau te zbor afara". N-am avut prea mult de ales, a trebuit sa fac fata. Aceea a fost prima mea imprimare ca ghitarist. Cum vezi, acele "experiente" au īnsemnat enorm pentru mine. Acel gentleman, Micu Lazarovici, a refuzat sa-mi dea vreo lectie de ghitara, dar m-a dus īn studio, īn "groapa cu lei". Asa erau oamenii pe vremea mea.

6. Ce "scule" foloseai la vremea respectiva si cum au evoluat ele īn timp?

Foloseam scule foarte proaste, si ele au evoluat īn timp devenind mai bune Eu eram un copil foarte sarac. Foarte, foarte sarac. Prima mea - absolut a mea - ghitara mi-am facut-o cu mīna mea - evident, ajutat de Bibi Ionescu care mai facuse asemenea obiecte. Cu timpul, am īnceput sa avem instrumente mai bune. Le-am platit īn sīnge, ca toti ceilalti din acele vremi. Mi-amintesc de un noroc unic: la un moment dat, pe la īnceputuri, am fost angajati sa cīntam la un party la Ambasada USA - si cīnd a venit momentul discutiilor financiare, i-am spus jenati ambasadorului: noi nu vrem bani, dar n-ar putea el sa ne ajute sa ne procuram un difuzor de bass? Ambasadorul era om de cuvīnt: ne-a ajutat. Peste o luna, aveam īn mīna un loudspeaker JBL, nou-nout si stralucitor. A fost primul nostru difuzor profesional. Am cīntat toata trupa, 7 oameni, pentru un difuzor. Asa erau timpurile pe vremea mea.

7. Cum ai gasit Sfinx-ul atāt la primul, cāt si la cel de-al doilea "contact" cu el?

Hm... n-am lipsit din Sfinx decīt o scurta perioada, deci n-am avut cum sa-i gasesc schimbati prea tare.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Dec 17, 2006 1:45 pm

8. Ce anume te-a determinat sa devii muzician rock profesionist si sa renunti la cariera de violonist?

Cum am mai spus, īn naivitatea mea, alegerea era serioasa si a fost facuta din motive artistice. Īmi cautam propria identitate. La acel moment credeam ca īn muzica rock exista un anume adevar si o anume viata, pe care nu le mai gaseam - sau credeam ca nu le mai gasesc - īn muzica simfonica. Īntre timp, gīndesc cu totul altfel, dar pe atunci asa credeam.

9. Care dintre muzicienii afirmati īn rock-ul romānesc īn anii '60 - '70 te-au impresionat īn mod deosebit?

Greu de spus. Īn Bucuresti, toti eram de fapt o "gasca", ne cunosteam, unii eram colegi - asa ca nu mai putea fi vorba de a fi impresionat de ei, nici de a-i impresiona. Doar īi vedeam zilnic si eram martor la nasterea ideilor lor, cum si ei erau martori la nasterea ideilor mele. Īnvatam unii de la altii. Era ceva obisnuit sa treci pe la prieteni pe la repetitie, ca sa dai buna ziua si sa mai vezi cum merg treburile pe la ei. Dintre cei din alte orase, cu siguranta am fost impresionat de Ovidiu Lipan si de grupul Chromatic din Cluj.

10. Consideri ca īn alte conditii politice muzica rock din Romānia ar fi avut mai multe sanse de afirmare pe plan international?

Nu. Dar nu va faceti sīnge rau despre asta. A fi "afirmat pe plan international" nu e nici pe departe o chestie asa importanta. Si daca e sa fac o prezicere: daca vreodata o trupa romāneasca se va "afirma pe plan international", asta nu se va īntīmpla deoarece ei cīnta extraordinar sau au cīntece extraordinare. Se va īntīmpla din motive care n-au de-a face cu muzica.

11. Cu ce impresii ai ramas de la primele doua editii ale festivalului Club A?

Primul festival nu l-am vazut, dar la al doilea am participat. Pentru acea vreme a fost uluitor. Sa fii īmpreuna cu toate celelalte formatii era un sentiment tare frumos. Cīnd la gala finala am avut probleme cu un cablu, Nicu Covaci a sarit pe scena si mi l-a īnlocuit. Eu īnsumi, īn timpul concertului grupului Chromatic, eram "urechea din sala": le faceam semne din sala cum sa corecteze sunetul. Asa functionau lucrurile īntre noi pe vremea aceea

12. Cum s-au nascut "Languir me fais", "Sir de cocori" si "Blues absurd"?

Cum s-a nascut "Languir" n-am de unde sa stiu, ca n-am fost acolo cīnd l-a compus Enescu. Cīt despre celelalte... nu prea e nimic interesant de povestit. Asa faceam noi muzica. Ce vrei, "mistocari de Bucuresti". Nu voiam s-o facem asa, asa iesea ea. De altfel, nu cred ca daca omul vrea - sau īsi face planuri - sa faca muzica īntr-un anumit fel, va iesi ceva mai bun. Muzica se naste "īn stomac", nu īn creier. Creierul doar educa stomacul. Despre "Blues absurd" am o amintire foarte frumoasa, hai s-o povestesc. Piesa era īn asa fel construita, ca īn mijlocul piesei Marian Toroimac se scula de la tobe si facea un lung solo de pian. Acum īntre noi, ca Marian nu aude: Marian avea un fel de-a cīnta la pian... cum sa-l calific?... foarte personal, destructiv si spectaculos. Banuiesc ca nici el īnsusi nu prea īntelegea ce cīnta, dar asta nu dauna lucrurilor. Dupa un solo de pian cīntat de Marian, nu prea se īncumeta vreun pianist sa se aseze la pian. Ei bine: vine festivalul, noi participam, cīntam printre altele si "Blues absurd", Marian face solo-ul sau, luam premiile de rigoare - si dupa festival primesc un telefon de la Oschanitzki - mare onoare - care ma invita sa luam masa īmpreuna la restaurantul Berlin. Oschanitzki fusese membru īn juriul festivalului si pe vremea aceea era considerat "eminenta cenusie", "ultima instanta" etc. Muzicianul prin excelenta. Tremurīnd de emotie, ma prezint la īntīlnire, petrec cu gentlemanul o seara minunata, vorbim despre muzica, gentlemanul ne lauda piesele (ceea ce pentru mine īnsemna mai mult ca toate premiile luate) - iar la despartire, ma trage spre el si-mi sopteste la ureche, "sa n-auda nimenea": "Psst, si te rog fa-mi o mare, mare favoare: data viitoare, nu-l mai lasa pe omul sa se aseze la pian, ca e o jignire pentru muzica!" Da... asa cīnta Marian la pian... pīna si Oschanitzki, guru-ul pianului, s-a speriat de el )))

13. Exista o competitie reala īntre trupele acelor timpuri sau erati prieteni si va stimati reciproc?

Cum vedeau celelalte trupe problema, nu stiu. Dar cu cele cu care eram prieteni, eram prieteni. Si ne stimam reciproc. Competitia nu excludea prietenia.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Dec 17, 2006 1:47 pm

14. Ce-i determina pe unii muzicieni sa aleaga "calea barurilor sau a spectacolelor de revista", iar pe altii sa "lupte" cu numeroasele sicane ale autoritatilor?

Pe ambele grupe: foamea.

15. A propos de "sicane", cānd te-ai izbit pentru prima data de o "talpa" pusa de autoritati si īn ce-a constat ea?

Mai bine sa povestesc despre ultima izbire. Ne-au chemat sa cīntam la Sala Palatului, īntr-un "concert de īmpaciuire", trupe rock, Orchestra Radio etc. Dezastrul a īnceput la repetitia de sunet, cīnd ne-au vazut cum ducem pe scena niste mastodonti de boxe. Imediat a venit un gentleman de la cultura ca sa ne interzica sa punem boxele proprii: sau scoatem afara boxele alea mari si periculoase, sau nu mai cīntam. Nici o problema pentru noi, ce-am avut si ce-am pierdut: "Sandu! afara cu boxele! si cu noi tot afara, ca uite, nu mai cīntam!" "Foarte bine, nu cīntati!" a zis amenintator omul de la comitet; dar īntre timp, i-a soptit cineva la ureche ca treaba nu e asa simpla; daca nu cīnta Sfinx, nu se stie cum va reactiona publicul care, īn mare masura, pentru Sfinx vine la spectacol. Lucrurile au escaladat, eu tunam si fulgeram īmprejur, "ce, vine un bou de la cultura sa... lasa-ma domne, ce te bagi? nu te-am facut bou, desi esti! vorbesc cu colegul meu, ce tragi cu urechea?!" - si toate astea īn public, sub ochii uimiti ai Orchestrei Radio, pentru care un asemenea mod de a discuta cu politrucii de la partid era cu totul neobisnuit - si care ne īncurajau pe tacute. Mai cu cearta, mai fara cearta, omul a gasit o metoda sa ne faca sa nu plecam, dar totusi sa-si salveze onoarea īntr-un fel: ne-a dat voie sa punem boxele noastre, dar cu conditia "dar nu tare, stiti! uite, pe fotoliul acela va sta tovarasa Gīdea, si daca e tare se supara! Vreti sa se supere tovarasa Gīdea, ministrul Culturii?" "Nuuuu, cum o sa vrem asta? promitem ca va fi īncet! ca un cīntec de leagan!"....dar omul nu observa cum īntre timp Sandu deja masura unghiurile cu metrul si īntorcea cele doua movile uriase de boxe īn asa fel īncīt sunetul plecat din ele sa se īncruciseze exact pe acel fotoliu, unde seara era asteptata tovarasa) Ei bine, vine seara, apare tovarasa, īncepe concertul, vine rīndul nostru... Prima piesa a noastra era "Din nou acasa", care īncepe foarte īncet; la un moment dat, apare un solo lung de synthesizer, care si el īncepe tiptil-tiptil - de, sa n-o suparam pe tovarasa! - dar creste... creste... CRESTE... apare al doilea synthesizer... CREEESSSTEEE (īntre timp, la consola de mixaj Sandu nu mai prididea sa creasca si el volumul) ...si totul se termina cu o explozie uriasa, apocaliptica. Noi aveam īn boxe niste becuri de protectie, care erau "ultima siguranta" - cīnd era distructiv de tare, se ardeau ele īntīi, ca sa nu se arda difuzoarele. Ei bine, la acea explozie s-au ars becurile īn jumatate din boxe, asa tare a fost. Mare noroc a avut tovarasa cu viata dīnsei sexuala saraca; caci daca nu, avea acolo pe loc o nastere prematura. Īn orice caz, a tras o sperietura zdravana, a parasit furibunda sala si a dat ordin ca "aceasta formatie Sfinx sa fie stearsa din viata muzicala romāneasca". Fratilor, cīnd dadea Suzana Gīdea un ordin, nimeni nu cīrtea, caci era prietena "celeilalte tovarase". Īn cazul nostru, a cīrtit cineva: mi s-a soptit ca Sile Dinicu si Laurentiu Profeta au amenintat cu demisiile daca ni se īntīmpla noua ceva (respectul meu etern pentru amīndoi, ceea ce au facut a fost extraordinar) - si uite asa, astazi nu sīnt la canal, ci la rīul Isar:-) Dar n-a lipsit mult.

16. Ce īnsemna pentru voi cenzura? Va determina sa cautati "mesaje" īncriptate? Cam care erau acestea īn textele, muzica sau show-urile Sfinx?

Cenzura era omniprezenta. Orice spectacol era mai īntīi "vizionat" de tovarasii. "Cīnd īncepeti turneul, Nae?" "Poimīine avem Vizionarea" La un spectacol de teatru trebuia sa ai grija ca eroul pozitiv sa intre si sa iasa din scena printr-o anumita parte, caci partea cealalta te-ar fi dus cu gīndul la "pleaca pe la vest" sau cam asa ceva. Era ridicol. La "Lumina lina" i-a deranjat versul "Trei oameni vor veni sa-l vada" - ca de, "trei" e mistic, tovarasi. Ne-au impus modificarea absurda "MULTI oameni vor veni sa-l vada" - ceea ce era atīt de stupid, ca am acceptat pe data. "Cīntecul blazatului" a devenit "Fiii soarelui". Dar cea mai stupida īntīlnire cu cenzura s-a īntīmplat unui alt grup. Pe vremurile de īnceput exista un grup numit "Entuziastii" care la un moment dat voiau si ei sa scoata un disc mic; pentru asta compusesera un cīntecel nostim si inofensiv, despre tineret si muzica: "la-la-la etc, muzica cu orice pret" - sau asa ceva. Dar ochiul vigilent veghea! Baietii au fost chemati la interogatoriu. Nu cacofonia "...ca cu..."deranja partidul. Alta era problema. "Ia spuneti, tovarasi, cum vine asta? Cum adica "muzica cu orice pret"? CHIAR CU PRETUL TRADARII PATRIEI SOCIALISTE????"

17. Se vorbeste despre o lista, elaborata de autoritatile vremii, a circa 400 de cuvinte interzise a fi folosite īn textele rock. Este adevarata aceasta lista, si daca da, cam care erau cuvintele interzise?

Eu n-am vazut o asemenea lista, dar desigur, nu aveai voie sa pronunti cuvīntul "cenzura", de exemplu Nici macar cuvīntul "rock", sau "folk" nu erau prea iubite. De ce crezi ca a inventat Paunescu termenul "muzica tīnara"?

18. Crezi ca existau anumite personaje care prin pozitia pe care-au avut-o au facut mult rau rock-ului romānesc? Poti numi cāteva?

Nu pot numi pe nimeni. Pentru mine, cei responsabili cu cultura aveau niste fete cenusii si uitam numele lor o clipa dupa ce terminam conversatia cu ei. De altfel, toti se numeau Oiescu, Bouleanu, Hidosu sau alte asemenea nume cu vechi traditii culturale.

19. Au existat infiltrari ale trupelor rock cu "tovarasei cu ochi albastri"?

Desigur. Pe unul dintre ei am avut onoarea sa-l suport ani de-a rīndul, īn grupul Sfinx.

? Daca da, numeste-mi, daca vrei, cātiva sau eventual explica-mi cam care era rolul lor.

Pe omul meu īl chema Cernea. Ce rol avea, nu stiu. De pilda, a avut rolul sa ma urmareasca pīna la frontiera germana ca sa ma prinda sa nu fug. Cu doua masini au gonit dupa mine. Cred ca omul avea si un grad - īn orice caz, mi s-a povestit ca o saptamīna īnaintea revolutiei din Romānia, individul a pariat cu niste gentlemen: a spus ca "va fi o revolutie, care va īncepe pe data cutare si se va termina pe data cutare" - si a cīstigat pariul. Nu cred ca orice ciripitor de duzina ar fi avut acces la asemenea informatii. Precis individul avea un grad sau era mafiot de cercuri īnalte.

20. Consideri ca ar folosi la ceva "demascarea" asa de tārzie a acestora?

Da. Ar fi ridicol sa stim adevarul despre ei si totusi sa nu-i demascam. Prea ar fi viata nedreapta.

21. Ce-au īnsemnat pentru tine perioadele "experimentale", "Duhul aurului" si colaborarea cu Teatrul "Bulandra"?

Viata. Inspiratie. Munca alaturi de Dorin-Liviu Zaharia a fost foarte interesanta, iar omul te inspira prin simpla prezenta, darmite cīnd mai si deschidea gura. Iar despre perioada de la "Bulandra" - a fost o mare scoala pentru noi. Mare, uriasa cinste sa fim acolo, cot la cot cu oamenii de frunte ai teatrului romānesc. Nu oricine se poate lauda ca l-a avut pe Liviu Ciulei - cu care e o cinste pīna si sa respiri aerul īn aceeasi īncapere - ca regizor sau pe Toma Caragiu, domnul Rebengiuc, Mariana Mihut, Ogasanu, Motu Pittis... sa-i mai numesc?... ca parteneri de spectacol. Cred ca e cea mai mare cinste pe care am avut-o īn viata mea.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Dec 17, 2006 1:49 pm

22. Cautai "forme" noi de prezentare a muzicii sau erai si tu preocupat de ideea de "opera rock" care-i obseda pe Tudan, Brandes sau Covaci?

Nu cautam nimic, eu īn general gaseam . Totul se nastea. Cum am mai spus, nu cred ca daca "intentionezi" sa creezi ceva īntr-un anumit fel, ceea ce creezi va fi mai bun. Poate cel mai clar a spus-o Worringer (citez din memorie): "Care e diferenta dintre MANIERISM si STIL? MANIERISM este ceea ce apare īntr-o opera de arta potrivit vointei creatorului ei, iar STIL este ceea ce apare fara voia lui, si de multe ori īmpotriva vointei lui". Adīnci cuvinte - cel putin pentru mine.

23. Au existat trupe de dincolo care-au inspirat anumite piese Sfinx?

Evident. De pilda, īntregul disc "Zalmoxe" este īntr-un fel raspunsul nostru (imperfect, timid, din toata saracia noastra) la discul "Olias of Sunhillow" al lui Jon Anderson. Īnca si astazi, pentru mine "Olias" este cel mai bun disc scos vreodata de cineva pe aceasta planeta.

24. Īn general, se poate vorbi despre o anumita "intelectualizare" a rock-ului romānesc din perioada post "beat" si pāna la explozia "hard"?

Poate ca da; īn orice caz, pe vremea aceea si noi, si publicul nostru, mai deschideam din cīnd īn cīnd cīte o carte.

25. Care este povestea celebrei "scānduri muzicale" si a lui "bibi sinthesizer"?

"Scīndura" poate fi auzita pe "Zalmoxe", īn piesa "Pestera". Era scīndura de calcat rufe a sotiei mele. Din ea am construit ceva asemanator cu o combinatie de sitar si vina: lipisem un fretboard de ghitara pe partea de jos, unde sunetul de sitar era dat de niste pīnze de bomfaier taiate si īndoite cu talent:-) - iar pe partea de sus aveam vreo treizeci de corzi "de simpatie", care vibrau prin rezonanta. Cine ma vedea prin tramvai cu camasa necalcata, uite, acum stie de ce.
"Bib-synthesizer" a fost o porecla a primului nostru synthesizer, construit de Bibi. "Ce, ei au Moog-synthesizer? Si noi īl avem pe al nostru: Bib-synthesizer!" . Legenda spune ca Bibi l-a construit īmpreuna cu mine. Nu e adevarat. Eu eram doar "omul de Hei-Rup!"..."Hai Bibane, baga mare! Bravo, asa e bine! Mai pune un condensator! Hai, mai iute, ca uite, mīine-poimīine primeste Spitzi de la Phoenix un synthesizer, ce, vrei sa aiba ei primii?" La primul concert cīnd l-am folosit īnca nici nu era gata, se dezacorda grav de tot de la temperatura, asa mare era graba. Pīna la coada, nici nu mai stiu daca Spitzi l-a primit pe al sau īnaintea noastra, sau totusi al nostru a fost primul synth auzit vreodata īn Romānia. Nici Spitzi nu mai stie. Dar nici nu mai conteaza.

26. Tu, care īn show erai destul de linistit, uneori aproape apatic, cāntai si Balada lui Ciprian Porumbescu cānd evoluai cu vioara asezata pe spate. Ce reprezenta acest "numar": o simpla demonstratie de virtuozitate sau o forma de protest scenic?

Eram si eu un "mistocar de Bucuresti". Ce protest, vere? Cum a zis si Seneca: "Qui protest" ... pentru cei mai criticarzi: de fapt este "Qui prodest" - dar semnul "" se cheama "emote" si īnseamna bascalie. De fapt nici nu era o demonstratie de prea mare virtuozitate. La Conservator se faceau chestii si mai iscusite. Mai glumeam si noi cīteodata, viata era oricum trista.

27. Ce ascundeau desele evadari "belgiene" ale Sfinx-ului din perioada 1974 - '82: simple "suse" sau uneori erau si concerte sau turnee serioase?

Uite, sa-ti descriu cum arata, de pilda, "susa" de la Charleroi, ca sa-ti deschid si tie apetitul pentru asemenea "suse". Sase luni de zile am cīntat īntr-un cabaret. De la 8 seara pīna la 6 dimineata. Zilnic. Fara zi libera. 10 ore īn picioare. Īncontinuu. Fara nici o pauza - cel mult 10 secunde īntre piese. Era interzis sa parasim scena, darmite sa fumam. Pe cine mai are chef de rīs, īl invit sa faca si el asemenea "suse". Din acei sarmani bani agonisiti mi-am cumparat niste scule, sapun si hīrtie higienica. Aveam alta alegere?
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Dec 17, 2006 1:51 pm

28. Cam care ar fi "evenimentele" din "viata" Sfinx-ului care ar trebui amintite īntotdeauna atunci cānd se scrie sau se vorbeste despre trupa?

Plecarea din trupa a lui Marian Toroimac. Pentru mine, Sfinx a murit īn acel moment. Tot ce a urmat a fost o lunga agonie.

29. "Lume alba" a aparut mult mai tārziu decāt ne asteptam noi, cei care eram fani Sfinx, ca sa nu mai vorbim de "Zalmoxe". Care au fost "culisele" celor doua albume? Este adevarat ca ele nu au fost acceptate īn structura propusa de voi?

Cine mai stie oare? Planuri sīnt multe īntotdeauna si nici o data nu iese cum vrei. La "Zalmoxe" īmi amintesc de o lunga perioada de hartuiala cu cenzura. Ani de zile. Textul le era prea mistic si prea criptic... "Cine stie ce mesaje subversive or mai fi pe acolo?". Aveau si oamenii dreptate, īsi aparau si ei pielea. Am cīntat "Zalmoxe" pe scena vreo doi ani, īnainte de a primi aprobarea pentru disc.

30. Exista o preferinta a Electrecord-ului pentru anumite trupe? Ma gāndeam acum nu neaparat la Savoy (care erau "pupilele" UTC-ului) dar si la Phoenix, Progresiv TM sau Metropol, care totusi erau rockeri "pe bune"!

N-am nici cea mai vaga idee.

31. Cum ar fi aratat discografia Sfinx īn conditii normale?

Cred ca exact cum arata acum. Limitele discografiei au fost limitele noastre. Nu Ceausescu a fost principala frīna. Daca am cīntat prost la ghitara pe "Lume alba", nu Ceausescu m-a īmpiedicat sa cīnt mai bine. Si īn fond, pe Ceausescu nici nu l-am īntīlnit vreodata. Ceausescu avea alte probleme: sa stavileasca ovatiile, "oh, cīta fericire ca existi, OmCuTreiTesticole!", si sa refuze atītea titluri de "doctor menoris pausa" ce i se ofereau nevestei sale de diverse universitati din republici bananiere, cu toate ca ea le merita cu prisosinta. L-au īmpuscat, au venit Noii! - dornici sa se īmbuibe si ei ca el, daca se poate, repede! īn doi-trei ani! Cīnta cineva mai bine la ghitara acum? Hai sa ne raspundem cu totii la īntrebarea asta, fiecare īn sinea lui.

32. Cum consideri activitatea Cenaclului "Flacara", tinānd cont de faptul ca erai unul dintre putinii muzicieni agreati de Paunescu, care ti-a respectat īntotdeauna valoarea?

Cu Paunescu am avut si eu anii mei de cearta, ca toata lumea, cīnd nu ne-am vorbit unul altuia. Cum a evoluat omul, nu mai stiu. Aud vesti zvapaiate. Pe timpul meu, omul era OK. Nu degeaba l-a iubit atīta lume. Faceau coada īn fata la Casa Scīnteii, doar sa-l vada o clipa iesind din cladire pīna la masina. Aceiasi oameni īl īnjura astazi. N-am ce zice. Pentru mine, care ma recunosc un afon la poezie, Paunescu ramīne īn orice caz unul din marii poeti romāni. Topul meu personal - īnca o data ma scuz, nu sīnt priceput la poezie! - este Arghezi - Anton Pann - Paunescu - Radu Gyr - Restul Lumii. Doar o mare scadere avea Paunescu pe vremea mea, pe care generatiile ce vin nu i-o vor ierta: era un anti-talent la ping-pong. Sorry, Grasule. Nu stiai nimic la ping-pong.

33. Ai avut acel sclipitor moment folk (?!): "Noi nu ne temem/ Zece arici īnamorati", īn care parodiai pe fata Cāntarea Romāniei, cenaclurile si alti pupincuristi ai vremii. Care era "cheia" pieselor respective si cum de au scapat vigilentei cenzorilor?

Ce-i aia "pupincurist"? ... Hm... poveste lunga. "Noi nu ne temem" este o parodie geniala de Marin Sorescu. Am folosit-o - si nu foarte rau - īn scopurile mele perfide. Am cautat sa recreez, muzical, parodia din text: ostasi, muncitori, tarani īsi dau mīna īn lupta glorioasa contra omizilor ce vor sa distruga "ale noastre mere si ale noastre pere!", folosind "chimice substante". Am introdus tot ce se putea introduce subtil - ca de pilda, greseli de accent, "omizi, voi ulTIMI..."cu accentul pe "-timi" - asta era sarmana mea replica la noul Imn al Romāniei, unde accentele gresite abundau: "īn lupTA biruitor" sau "vrajmaSII-n lupta-i zdrobim" etc. Ceea ce am introdus intentionat fara subtilitate, au fost anumite pasaje cīnd īn text vorbesc omizile: "Sa ne distruga nu-s sperante!" sau "Noi sīntem multe ca un roi!". Acele doua pasaje le-am realizat muzical folosind doua citate - nota de nota - din "compozitiile" unui individ numit Petre Magdin. Nici ca se putea mai buna alegere decīt Magdin pentru rolul omizilor. Ca o manusa. Bucatica rupta.
Poezia "Zece arici īnamorati" este scrisa de Horia Zilieru si am gasit-o īn revista Urzica. Dupa ce am rīs īn hohote ore īn sir citind-o, am decis sa fac un cīntec pe ea. Geniala poezie. Peste cītva timp, la Iasi, Horia Zilieru a venit la concertul nostru si s-a prezentat, "ce mare cinste a fost pentru el ca i-am luat poezia etc." - iar eu nu mai stiam cum sa-i explic ca de fapt cinstea e de partea mea. Minunat om.
Cum a trecut de cenzura? Multumita redactoarei Iulia Cristea, de la Electrecord. Si la Electrecord exista o "vizionare", unde se ascultau si se aprobau (sau nu) noile productii discografice - iar Iulia a aranjat lucrurile īn asa fel īncīt cīnd a venit rīndul discului meu n-a mai fost nimeni atent la el, caci brusc sunau tot timpul telefoanele, cineva intra cu vreo problema foarte urgenta si importanta, care cerea sa fie rezolvata NEAPARAT chiar acum! - asa ca dupa terminarea discului, pe care de fapt nimeni nu l-a ascultat atent, tot ce au avut de īntrebat oamenii de la cenzura a fost "asta e muzica folk?" "Da!"- a raspuns cu impertinenta Iulia. "Bun" - au zis cenzorii. Asa a trecut de cenzura acest disc. La aparitia pe piata... acolo n-a mai fost Iulia sa protejeze. A doua zi discul a fost retras. Au venit niste gentlemen īn magazine, au aratat legitimatiile si au ridicat tot stocul. Cine a apucat sa-l cumpere, īl are.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Dec 17, 2006 1:51 pm

34. Desi ai avut numeroase "iesiri", totusi "fuga" ta īn Germania a parut multora total nepregatita si neasteptata. Care este motivul real care te-a determinat sa iei aceasta decizie si care este povestea acestui eveniment?

Hm... crezi ca daca se īntīmpla "la momentul asteptat" mai avea succes? Cred ca ar fi mult mai normal sa ma īntrebi "care NU au fost motivele?" - poate ca as gasi vreo doua: n-am fugit ca sa pescuiesc si n-am fugit pentru ca ma rodea un pantof. Despre motivele pentru care am fugit... "You name it, I had it". Sa īncep sa le īnsir aici, n-ar ajunge toata cartea ta. Dar la urma urmei, cred ca pot spune urmatoarele, pe care te rog sa le citesti atent, caci nu le-am spus pīna acum si nici nu le voi repeta vreodata. Long post ahead.
Acei care ma cunosc stiu cum vorbesc despre mine īnsumi. N-am cautat vreodata sa ma pun īn centrul atentiei si nu cred despre mine ca as fi buricul Pamīntului. Scanda lumea īn sala "Aldea, Aldea"? Eu raspundeam "Multumim!" Dar tragīnd o linie si adunīnd: daca ma gīndesc bine, unul ca mine nu se naste īntr-o tara chiar asa, zilnic si pe toate drumurile. Si īnaintea mea au existat ghitaristi foarte buni: nea Sandu Abramovici, Alecu Radulescu, Gabi Mezei, Radu Mircea, Tica Brīnzan. Am tot respectul pentru ei. Niste giganti; am avut ce īnvata de la fiecare. Fiecare a excelat īntr-un anumit domeniu. Dar nu cred ca vreunul dintre ei a avut chiar tot ce am avut eu de dat lumii. Cu toata modestia: īntreaba-i pe ei īnsisi; nea Sandu mai traieste. Eu cred ca, vorbind de cei 30-40 de ani de dinaintea mea, ceea ce spun nu e departe de adevar.
Īn timpul existentei mele īn Romānia, din nou nu cred ca sīnt mari dubii. Sa mai adaugam la socoteala vreo zece ani. Ce s-a īntīmplat dupa plecarea mea? De atunci au trecut douazeci de ani. Au explodat o pleiada de ghitaristi foarte buni. Īn primul rīnd, Florin Ochescu sau Adi Ordeanu - ambii, ghitaristi de mare clasa. Mai sīnt si altii, multi si buni. Dar, din nou, cu toata modestia: nici īn aceasta perioada nu cred ca vreunul din ei are de dat lumii tot ce am dat eu. Din nou, ei īnsisi pot fi īntrebati; stiu cu siguranta ce vor raspunde.
Adevarul e ca n-a fost prea mult meritul meu. A fost meritul lui Dumnezeu si al parintilor mei, care mi-au dat niste calitati; a fost meritul profesorilor mei, care m-au īnvatat; a fost meritul mediului īn care m-am dezvoltat. Dar uite, aceste trei perioade fac, īmpreuna, aproape un secol. De ce, de ne-ce... fapt este ca īn aproape un secol, unul ca mine nu s-a nascut īn Romānia.
Acum vin la subiect. Īn momentul cīnd am decis sa plec, am pus toate astea īn balanta: si patriotismul, si dragostea de glie, si datoria fata de tineret, si prietenii. Totul. Nici nu aveam prea mare alegere; nu se stia daca mai apuc sa mai primesc viza vreodata. Era ultimul meu turneu cu Sfinx, plecarea mea din grup era de mult decisa, de mult nu-mi mai dadeam nici buna ziua cu ei - si era de asteptat ca informatorul grupului sa se razbune pe mine īntr-un fel; doar īsi vedea disparīnd vaca de muls. Am hotarīt ca, oricum o dai si oricum o sucesti, o doza de fair-play trebuie sa existe īn viata. Te rog si pe tine, Nelu, si pe eventualii cititori, sa-ti raspunzi (sa-si raspunda) cīt de onest se poate: S-a comportat Romānia fair-play cu mine, cu unul care se naste o data la un secol? Ce sa fi ales: sa ma īntorc, sa nu mai pot iesi vreodata nici īn Bulgaria? Sa fiu din nou prada fiecaruia care vrea sa profite de pe urma mea? Sa ma las din nou insultat de nulitati ca Magdin? Sa-mi spuna fiecare idiot de la cultura ce sa fac si ce sa nu fac? Sa astept viitoarea perchezitie la mine acasa, cīnd gentlemen īn jeep-uri militare vin, spun ca ar cauta aur, dar de fapt ridica cel mai mic petic de hīrtie scrisa? (stii cum veneau? ca vulturii, deodata la toate casele noastre, la casa parintilor mei, pīna si la casa bunicii - ceea ce a dus, īn ultima instanta, la moartea parintilor mei)... Sa vad īnca o data cum Maria pierde un copil atīt de dorit, iar medicii la spital o lasa zile īntregi cu copilul mort īn ea, ca trebuie sa vina comisia sa constate ca n-a fost un avort provocat - ba mai fac si haz de lacrimile ei?
O doza de fair-play trebuie sa existe īn viata, iar viata nu e nelimitata. Cel putin viata mea. S-a comportat Romānia fair cu mine? Eu am decis ca, oricum o dau, orice motive invoc, nu s-a comportat fair; si ca am de ales daca accept asta īn continuare sau nu. Las la aprecierea ta, Nelu - si a cititorilor: decideti daca am avut dreptate.
Ei bine: unei tari, care trateaza un om ca mine la modul īn care l-a tratat, este doar fair-play sa-i spun - cu toata modestia, cu toata dragostea de glie si respectul pentru trecutul stramosesc: "Stimata tara! Poftim de asteapta secolul urmator, si cīnd se va naste din nou unul ca mine, trateaza-l mai fair. Daca nu, asteapta urmatorul secol; un secol trece repede. Poate pentru o tara ca Romānia, unul ca mine nici nu e important - si atunci, de ce toata discutia? Sa ne vedem fiecare de drumul nostru, Romānia cu gloriile ei acolo, eu, mic si neīnsemnat aici, si sa ne ignoram reciproc. Asa cred eu ca e fair.

35. Cum s-a simtit "fragilul" Aldea īntr-o lume care-i era cu totul straina?

Foarte bine. Imnul acestei lumi straine este bun, ca l-a compus papa Haydn. Nu e o copie de "La Marseillaise". Nu are greseli gramaticale, ca "Trei culori" - caci textul a fost scris de von Fallersleben, care nu era un agramat. Nici nu vorbeste īn fiecare propozitie de "vrajmasii zdrobiti īn lupta", ci de "unitate, dreptate, libertate" si de "fapte nobile".
Oamenii din aceasta lume straina sīnt si ei altfel. Scopul lor īn viata nu e sa-l fraiereasca pe Aldea. Nici sa "i-o traga", sa-i "dea m---" - cum se spune īn new romanian. De douazeci de ani, nimeni nu m-a pacalit cu un pfennig. De fiecare data se īntīmpla acelasi scenariu: livrez munca, sīnt īntrebat "cīt primesc" - orice suma spun, primesc dublul ei cu multumiri. Īn douazeci de ani, un singur om īmi datoreaza bani. Nici nu-i mai vreau. Nu-i dau numele aici, ca e persoana cunoscuta SI E ROMĀN. Sorry.
Prieteni? Am prieteni la fel de buni ca īn Romānia, care-ar sari īn foc pentru mine si eu pentru ei.
Respect din partea mediului? Si aici, o data pe luna, primesc un alt disc pe care mi se dedica vreo melodie. De fiecare data cīnd apar īntr-un studio, se descretesc fruntile.
Sa continuu? Are sens? Numai īn primul meu an aici, cīnd potrivit legii nu aveam drept de munca, mi-au iesit din mīini mai multe LP-uri decīt ĪN TOATA CARIERA MEA DIN ROMĀNIA, prietene. Fragil-nefragil... cred ca am fost suficient de clar.

36. Ce anume te-a īmpiedicat sa cānti rock īn Germania sau eventual īntr-o alta tara?

Nu m-a īmpiedicat nimic. De ce ar fi trebuit sa cīnt rock? Mie nu-mi place Bill Halley, nici Pelvis. Eu sīnt - sau īncerc sa fiu - un muzician, nu un rocker. Am facut si eu multe compromisuri. Am cīntat pīna si rock, de ce nu. Dar nu "pentru totdeauna".

37. Dintre numeroasele productii care au trecut prin studioul tau, si implicit prin "māinile" tale, de care esti cel mai māndru considerānd ca te reprezinta din punct de vedere muzical?

Hm... greu. La fiecare productie īncerc sa dau tot ce pot. De asta plateste clientul. Dar cred ca cel mai drag īmi e quadruplul CD "Goethes Faust", la care am lucrat mai bine de doi ani. Cum sa nu-mi fie drag dupa atīta munca?

38. Te-ai gāndit vreodata la un proiect Aldea 100%?

Nu prea tare. Poate anul acesta; mi-am strīns ceva material si prietenii ma preseaza tot mai tare sa scot ceva.

39. Nu crezi ca Sfinx-ul, dupa plecarea ta, īsi īncheiase "misiunea" si trebuia autodizolvat sau consideri ca mai avea ceva de transmis?

N-am nici o opinie. Din punctul meu de vedere, era dizolvat.

40. Ai avut posibilitatea sa mai asculti cāte ceva din productia ceva mai recenta din muzica rock romāneasca. Cu ce impresie ai ramas?
N-am avut prea multa posibilitate. Am ascultat o caseta cu Holograf, foarte buna..., ceva Sarmalele Reci si cam atīt. Dar n-am avut ocazia sa ascult nimic altceva - cu exceptia cītorva lucrari extraordinare ale lui Adrian Enescu, sau Pasarea Colibri; Vali Sterian, Nicu Alifantis si Andries mi-au trimis discurile lor; dar asta nu e muzica rock

41. Te-ai aflat printre putinii muzicieni romāni care au evitat sistematic o reīntoarcere īn tara, chiar una pur turistica. De ce? Evitarea "umbrelor trecutului", lipsa de timp sau pur si simplu "din scārba"?

Cred ca am raspuns deja la aceasta īntrebare. Mult timp nu am plecat. Dar cīnd am plecat, am plecat "de tot". Definitiv. Am plecat stiind ca nu ma voi īntoarce vreodata. Asa va ramīne. Nu am de ce sa vin īn Romānia. De fapt, Romānia, cea pe care-o stiu eu, nici nu mai exista. Romānia mea o port īn suflet si nimeni nu mi-o va scoate de acolo. Hm... cum era bancul acela? "De ce nu strigi si mata "ura!" ca toti ceilalti, mosule?" "Ura o purtam īn suflet, tinere!"

42. Cum caracterizezi concertele si colaborarile tale cu Gheorghe Zamfir, cānd se vorbea si despre un posibil turneu īn Romānia si cea cu Monteoru?
Te consideri apropiat spiritual si muzical de fenomenul "world music" sau "new age"?

Am participat la niste concerte cu Gheorghe Zamfir si G. Angelescu-Monteoru, la Viena si München. Pentru mine, Zamfir este si ramīne un mare artist. Cīt despre new age, nu, nu ma consider apropiat. Eu sīnt "old age".

43. Si totusi, pe cānd "Din nou acasa"?

Raspunsul e dat.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
RoMarillos
ritm


Numarul mesajelor : 194
Localisation : Romania
Data de inscriere : 27/09/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Mier Feb 07, 2007 12:20 pm

Am dat pe un alt forum de o provocare interesanta :

E o dilema ??

""La noi in tara printre putinii care stiau inainte de 80 sa manuiasca moogsynthesizerul se numara Dan Andrei Aldea, care astfel a conferit muzicii Sfinx sonoritati mai "intelectuale" fiind mereu peste Phoenix in acea perioada, acestia din urma promovand un rock cu influente folclorice, mai pentru gusturile maselor populare!
Acum manusa fiind aruncata, astept un val de reactii la adresa faptului ca am detronat phoenix-ul de pe piedestal in favoarea mult mai rafinatilor Sfinx. ""

Interesanta provocare !!

Ce ziceti? Rolling Eyes
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.radioprogson.ro
Piotr Buendia
Robert Fripp


Numarul mesajelor : 674
Data de inscriere : 13/09/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Mier Feb 07, 2007 8:32 pm

nu stiu ce sa zic. daca ar fi sa compar operele de capatai al celor 2 trupe (Cantafabule/Zamolxe) cred ca merg pe mana lui Covaci and company. Phoenix imi dau impresia de o activitate mai intensa, pe de alta parte sunt si sonoritati mai "intelectuale" despre care vb ce apartin Sfincsilor. oricum muzica celor 2 trupe cred ca este deja istorie, sonoritati de care azi ducem lipsa.

_________________
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://progressiveforum.discutfree.com
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Feb 25, 2007 8:18 pm

RoMarillos a scris:
Am dat pe un alt forum de o provocare interesanta :

E o dilema ??

""La noi in tara printre putinii care stiau inainte de 80 sa manuiasca moogsynthesizerul se numara Dan Andrei Aldea, care astfel a conferit muzicii Sfinx sonoritati mai "intelectuale" fiind mereu peste Phoenix in acea perioada, acestia din urma promovand un rock cu influente folclorice, mai pentru gusturile maselor populare!
Acum manusa fiind aruncata, astept un val de reactii la adresa faptului ca am detronat phoenix-ul de pe piedestal in favoarea mult mai rafinatilor Sfinx. ""

Interesanta provocare !!

Ce ziceti? Rolling Eyes

Greu de comparat.

Eu personal am un ceva in plus pentru Dan Andrei Aldea si pentru exceptionalul album Zalmoxe.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
nasti
Roger Waters


Numarul mesajelor : 159
Varsta : 55
Localisation : Romania
Data de inscriere : 17/12/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Feb 25, 2007 8:27 pm

Dan Andrei aldea a scris:
...īntregul disc "Zalmoxe" este īntr-un fel raspunsul nostru (imperfect, timid, din toata saracia noastra) la discul "Olias of Sunhillow" al lui Jon Anderson. Īnca si astazi, pentru mine "Olias" este cel mai bun disc scos vreodata de cineva pe aceasta planeta.

Pentru cei ce doresc integral albumul "Olias of Sunhillow" (un album greu de gasit), al lui Jon Anderson, il pot oferi in format mp3 pe o cale pe care o putem stabili. Cool
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Piotr Buendia
Robert Fripp


Numarul mesajelor : 674
Data de inscriere : 13/09/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Lun Feb 26, 2007 11:46 am

intr-adevar, am gasit puncte comune la Olias Of Sunhillow cu Zalmoxe. pe Anderson il urmarisem cu Yes, cu Vangelis, m-au incantat si colaborarile cu Kitaro, King Crimson, Rick Wakeman si Mike Oldfield, dar solo urmeaza Smile

_________________
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://progressiveforum.discutfree.com
Kreator
nota


Numarul mesajelor : 19
Varsta : 26
Data de inscriere : 02/07/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Mier Iul 04, 2007 2:36 pm

trupa imi place. i-am ascultat si cei din fam si prieteni ii cunosc. Baieti de treaba.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Aldi
Bill Bruford


Numarul mesajelor : 1928
Localisation : Baia Mare
Data de inscriere : 05/06/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Joi Iul 12, 2007 11:00 pm

Olias of Sunhillow

Am primit un colet cu 4 CD-uri vinerea trecuta. Printre ele “Olias…”. Las acasa Led Zepp IV iar pe celelalte le pun in bagaj si merg la tara. Pe drum, in masina, ascult Shadow Gallery, de pe un CD ce se afla in player.

Spre seara ma loveste cheful de o muzica. Scot marfa proaspata si pun “Olias…”. Pe la piesa 3 il scot din player si il inlocuiesc cu “In Absentia”. Undeva, pe la piesa 4 sau 5, nu mai rezist si dau eject. Pana la urma mi-am potolit neuronii cu un Santana/McLaughlin.

Asta a fost prima mea experienta cu albumul pe care Aldea il declara cel mai mare scos vreodata pe aceasta planeta.
Sambata am reusit sa-l ascult integral. Avand un weekend mai lejer, l-am rulat de mai multe ori. Nu m-a impresionat. Nu am vazut… scanteia.

Azi, dupa cateva zile de pauza, l-am reascultat. Si a sunat altfel, mai bine. Muzica aceia de pe albumele solo ale lui Anderson, linistita, curata, fara abstractiunile discurilor Yes. Si a inceput sa-mi placa.

Este un album de care trebuie sa te apropii incet, cu grija.
Asa a trebuit sa fac si cu albumele Genesis din perioada Gabriel, albume pe care le-am ascultat relativ tarziu. Pentru cineva care a ascultat destul de mult progresiv, la inceput ele par plate, usoare, dar daca ai rabdare vei descoperi comoara.

Despre Aldea ...alta data.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
andu
Dan Andrei Aldea


Numarul mesajelor : 5354
Varsta : 34
Data de inscriere : 17/01/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Vin Iul 13, 2007 8:00 pm

nasti, poti sa imi faci te rog o trimitere la sursele de unde ai luat materialele (biografia si interviul)? Mai ai si alte materiale? Sunt foarte interesat. Multumesc anticipat.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Aldi
Bill Bruford


Numarul mesajelor : 1928
Localisation : Baia Mare
Data de inscriere : 05/06/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Sam Iul 14, 2007 11:46 am

Dan Andrei Aldea

Nu il inteleg.

In primul rand nu ii inteleg refuzul de a se intoarce in tara. Spune el ceva in interviu, au suferit el si sotia sa, s-a simtit calcat in picioare de unii oameni mici, dar o tara nu se identifica cu o minoritate. O tara este altceva. Si cei din Phoenix au ramas uimiti de primirea facuta si de faptul ca sunt foarte bine cunoscuti de publicul tinar. Sunt convins ca Aldea ar avea aceeasi surpriza. Pacat.

In al doilea rand ii reprosez ca a inregistrat mult, mult, mult, mult prea putin pentru ce spune el ca a avut de oferit. Sa spunem ca, inainte, nu a putut sa o faca din cauza cenzurii. Dar dupa? Dar acum? Uitati-va la englezi. In ultimul timp scot la iveala tot felul de inregistrari BBC (radio sau TV), pe care le redau publicului. Se reunesc formatii vechi, nu doar pentru concerte aniversare ci chiar si pentru noi inregistrari. Daca Aldea nu poate face asa ceva acolo unde este atunci de ce nu vine sa o faca in Romania? Sunt convins ca ar gasi multi entuziasti. Se spune ca foarte multe inregistrari ale sale s-au pierdut, ba chiar “Zalmoxe” este diferit fata de ce ar fi vrut el sa fie. Este un moment bun pentru a le reface. Muzica este in capul compozitorului, si nu cred ca a pierdut-o.

Poate ca se gandeste ca lipseste spiritul de atunci si decat fara el, mai bine deloc.
Dincolo de toate, el stie mai bine cum e, si decizia lui trebuie respectata. Nu l-am judecat, doar am exprimat o parere.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Aldi
Bill Bruford


Numarul mesajelor : 1928
Localisation : Baia Mare
Data de inscriere : 05/06/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Lun Aug 20, 2007 8:34 pm

Cu ce se mai ocupa Aldea
http://www.dan-aldea.de/aldea-productions.html

ATENTIE
Functioneaza doar cu IE.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
andu
Dan Andrei Aldea


Numarul mesajelor : 5354
Varsta : 34
Data de inscriere : 17/01/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Sam Sept 22, 2007 2:03 pm

Pregatesc pe candva un blog cu Sfinx, am gasit niste piese live din perioada clasica absolut superbe. Accentul va fi pe Aldea ca vocal, mie parandu-mi-se ca si aici si-a lasat amprenta sa unica (si fiind, iarasi, cel mai bun roman pe felie). Am o "Lume Alba" live in care partea vocala e incredibila, ceva macar la nivelul lui Lake de pe In the Wake of Poseidon...
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
andu
Dan Andrei Aldea


Numarul mesajelor : 5354
Varsta : 34
Data de inscriere : 17/01/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Mar Sept 25, 2007 4:39 am

Ce mi se pare interesant e cum difera opiniile despre Albumul Albastru. Piotr l-a notat pe ProgArchives cu maximum (admitand pe undeva pacatul de ai placea albumele pop ale trupelor prog), iar eu cu minimum. Alte opinii?
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Piotr Buendia
Robert Fripp


Numarul mesajelor : 674
Data de inscriere : 13/09/2006

MesajSubiect: Re: Sfinx   Mar Sept 25, 2007 8:51 am

eu am facut pacatul de a puncta dpdv al romanului ingust la minte lol!

_________________
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://progressiveforum.discutfree.com
vidor
acord


Numarul mesajelor : 50
Varsta : 33
Localisation : Timisoara
Data de inscriere : 21/11/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Dum Dec 30, 2007 11:37 pm

nasti a scris:

Pentru cei ce doresc integral albumul "Olias of Sunhillow" (un album greu de gasit), al lui Jon Anderson, il pot oferi in format mp3 pe o cale pe care o putem stabili. Cool

Eu il caut de mult.... Putem aranja o cale sa il am si eu?
Smile
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Ricochet
Keith Jarrett


Numarul mesajelor : 4389
Varsta : 27
Localisation : La capćtul lumii
Data de inscriere : 02/09/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Joi Apr 17, 2008 9:19 pm

SFINX — Lume Albć
Review by Sachis (Bulgar Costica Gabriel)

4 stars Excellent start for a band from Romania! My father bought the vinyl when I was a little kid. It was my first contact with a progressive band ever! Dan Andrei Aldea, also called The orchestra-man, the frontman and the main composer really introduced the concept of progressive music in the band. We've got a splendid intro called Rasarit (translated Sunrise), than the album begins with the track Calatorul si copacul which is a little modest, but what follows is really and truerly progressive. Secolul Vitezei (Speed Century) and the excellent instrumental track Sinteze (Synthesis): remarkable is here the Moog sounds who are very clear and the drum section. Corneliu Bibi-Ionescu plays on Bib-synthesiser, designed by himself. Lume Alba (White World) is an excellent instrumental-electronic track very similar to anything from T.Dream. Muntele (The Mountain) is another great track, showing a band who really put the steps forward. There is speed in rhythms, harmony, great lyrics.... The album ends with Om bun (Kind Man), showing another face of the band. The flute and the voice of Aldea show a balladesque tone similar to some Camel compositions. Recommended for any progressive music lover!


cine-i tipul? hai sa-l invitam. Smile
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
andu
Dan Andrei Aldea


Numarul mesajelor : 5354
Varsta : 34
Data de inscriere : 17/01/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Sam Iul 19, 2008 6:16 pm

Maestre Ric, pe cand o recenzie la Zalmoxe? Smile
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Ricochet
Keith Jarrett


Numarul mesajelor : 4389
Varsta : 27
Localisation : La capćtul lumii
Data de inscriere : 02/09/2007

MesajSubiect: Re: Sfinx   Lun Iul 21, 2008 9:36 am

Pe cand o ascult de mai mult de doua ori.

Chiar alaltaieri a fost a doua oara.

Nu-mi fac griji, Cantafabule am ascultat-o pana acum de cel putin 13 ori si tot n-am inspiratie sa-i scriu, desi incep sa tin pasaje din album pederost.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
bansaraba
nota


Numarul mesajelor : 24
Data de inscriere : 05/02/2009

MesajSubiect: Re: Sfinx   Joi Feb 05, 2009 6:43 pm

Interviuri:

Cel arhicunoscut, din revista Art&Roll
Interviu aparut pe site-ul Arta Sunetelor
Un drept la replica, pe acelasi site
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Sfinx   Astazi la 12:50 pm

Sus In jos
 
Sfinx
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 3Mergi la pagina : 1, 2, 3  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Progressive Forum :: PROG MUSIC :: TRUPE-
Mergi direct la: